Varianta finala a EPBD a fost aprobata

Miercurea trecuta, reprezentantii Parlamentului European, Comisia Europeana si Consiliul de Ministri au ajuns la un acord privind textul final al noii versiuni al Directivei privind Performanta Energetica a Cladirilor. Urmatorul pas este adoptarea oficiala a versiunii, de catre Consiliu, insa, in fapt, deciziile majore au fost deja luate. Urmatorii nostri 10 ani sunt deja “modelati” din punct de vedere al eficientei energetice a cladirilor.

Versiunea finala este mai putin ambitioasa decat cea votata de Parlamentul European in luna aprilie. Era de asteptat ca textul sa fie modificat in procesul negocierii si sa existe un oarecare compromis, insa rezultatul final este mai degraba o antologie de recomandari, decat un instrument puternic ce ar putea contribui semnificativ la economisirea de energie in cladirile europene, in urmatorii ani. Pentru cele mai avansate tari – in care legislatia si standardele nationale sunt foarte puternice (ex.: Marea Britanie – toate cladirile noi – neuter din punct de vedere al emisiilor incepand cu 2016) nu este o pierdere foarte mare, insa pentru tarile din Europa Centrala si de Est reprezinta o pierdere. In aceasta regiune, legislatia nationala este modelata in cea mai mare parte de directivele europene – daca exista o directiva puternica, si legislatia este puternica, daca avem o directiva plina de recomandari… uneori ascultam si, daca avem noroc, ne uitam la practica celorlalte State Membre, admiram, si incepem sa enumeram o lista intreaga de motive pentru care noi nu vom putea implementa o masura sau alta, un mechanism sau altul, sau pentru care nu putem aloca fonduri de la bugetul public… iar lista ar putea continua.

Pe scurt, va voi prezenta mai jos cateva din schimbarile majore (pro si contra) aduse de textul final al EPBD:

Puncte tari:

1. Renuntarea la pragul de 1000mp – toate cladirile aflate in renovare capital, indiferent de dimensiuni se vor conforma directivei si vor imbunatati performanta energetica
2. Cerintele minime privind performanta energetica pentru renovari minore (practice, atunci cand un element al cladirii este parte din anvelopa cladirii – ferestre, usi, acoperisuri – este renovata)
3. Toate cladirile noi trebuie sa aiba un consum energetic net aproape de zero, incepand din decembrie 2020; cladirile publice noi se vor conforma acestui standard incepand din 2018.

Puncte slabe:

1. Nu exista nicio obligatie pentru Statele Membre de a stabili un prag minim de performanta energetica in condurile de constructii, pentru a ajunge la rezultate conform metodologiei Comisiei. Practic, aceasta inseamna ca vor exista diferente intre aceleasi niveluri de energie (A, B, C, etc) in certificarea oferita de diferitele state. Obiectivul de a asigura o convergenta catre standard mai inalte nu va fi atins (cel putin nu prin aceasta versiune EPBD)
2. Nu exista cerinte concrete pentru ca Statele Membre sa introduca tinte de renovare a cladirilor existente, in concordanta cu tinta de consum energetic aproape zero al cladirilor.  Statele Membre nu sunt obligate sa renoveze intreg fondul de cladiri construite conform acestei tinte, insa nici macar sa ia in calcul renovarea unui procent minim dintre cladirile aflate in renovare.
3. Nu exista obligatia de a obtine certificare si de a expune certificatul de performanta energetica in cazul cladirilor publice, decat daca ocupa o suprafata mai mare de 500 mp (pragul va scadea la 250 mp in cinci ani) si daca sunt deschise publicului. Totusi, un numar semnificativ de cladiri publice nu vor fi incluse in aceasta categorie.
4. Stimulente financiare si fiscale au fost introduse doar ca recomandari si nu ca obligatii. Practic, va depinde de fiecare Stat Membru sa aloce sau nu fonduri de la bugetul de stat pentru a elabora masuri de sprijinire a implementarii EPBD.
5. Termenii pentru aplicarea prevederilor noii versiuni EPBD au fost amanati cu doi ani de la intrarea ei in vigoare. Daca legea va fi adoptata in 2010 (ceea ce e de asteptat) Statele Membre vor publica masurile de transpunere in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a directivei.

Odata cu inceperea noului stadiu – noi (RoGBC impreuna cu WWF Romania si alti reprezentanti ai sectorului ONG) va trebui sa continuam initiativele la nivel local si sa facem lobby pentru implementarea adecvata a EPBD, precum si pentru adoptarea unor masuri reale care vor contribui la incurajarea eficientei energetice a cladirilor si promovarea producerii de energie regenerabila. Noua versiune a EPBD ofera cateva argumente solide in aceasta discutie, insa este un instrument mai slab decat ar fi putut fi.

Puteti citi versiunea finala a textului directivei aici.

Anca Bieru