Miercurea trecuta, reprezentantii Parlamentului European, Comisia Europeana si Consiliul de Ministri au ajuns la un acord privind textul final al noii versiuni al Directivei privind Performanta Energetica a Cladirilor. Urmatorul pas este adoptarea oficiala a versiunii, de catre Consiliu, insa, in fapt, deciziile majore au fost deja luate. Urmatorii nostril 10 ani sunt deja “modelati” din punct de vedere al eficientei energetice a cladirilr.

Versiunea finala este mai putin ambitioasa decat cea votata de parlamentul European in luna aprilie. Era de asteptat ca textul sa fie modificat in procesul negocierii si sa existe un oarecare compromis, insa rezultatul final este mai degraba o antologie de recomandari, decat un instrument puternic ce ar putea contribui semnificativ la economisirea de energie in cladirile europene, in urmatorii ani. Pentru cele mai avansate tari – in care legislatia si standardele nationale sunt foarte puternice (ex.: Marea Britanie – toate cladirile noi – neuter din punct de vedere al emisiilor incepand cu 2016) nu este o pierdere foarte mare, insa pentru tarile din Europa Centrala si de Est reprezinta o pierdere. In aceasta regiune, legislatia nationala este modelata in cea mai mare parte de directivele europene – daca exista o directive puternica, si legislatia este puternica, daca avem o directive plina de recomandari… uneori ascultam si, daca avem noroc, ne uitam la practica celorlalte State Membre, admiram, si incepem sa enumeram o lista intreaga de motive pentru care noi nu vom putea implementa o masura sau alta, un mechanism sau altul, sau pentru care nu putem aloca fonduri de la bugetul public… iar lista ar putea continua.

Pe scurt, va voi prezenta mai jos cateva din schimbarile majore (pro si contra) aduse de textul final al EPBD:

Puncte tari:

1. Renuntarea la pragul de 1000mp – toate cladirile aflate in renovare capital, indifferent de dimensiuni se vor conforma directive si vor imbunatati performanta energetica
2. Cerintele minime privind performanta energetica pentru renovari minore (practice, atunci cand un element al cladirii este parte din anvelopa cladirii – ferestre, usi, acoperisuri – este renovata)
3. Toate cladirile noi trebuie sa aiba un consum energetic net aproape de zero, pana in decembrie 2020; cladirile publice noi se vor conforma acestui standard pana in 2018.

Puncte slabe:

1. Nu exista nicio obligatie pentru statele membre de a stabili un prag minim de performanta energetica in condurile de constructii, pentru a ajunge la rezultate conform metodologiei Comisiei. Practic, aceasta inseamna ca vor exista diferente intre aceleasi niveluri de energie (A, B, C, etc) in certificarea oferita de diferitele state. Obiectivul de a asigura o convergenta catre standard mai inalte nu va fi atins (cel putin nu prin aceasta versiune EPBD)
2. Nu exista cerinte concrete pentru ca Statele Membre sa introduca tinte de renovare a cladirilor existente, in concordanta cu tinta de consum energetic aproape zero al cladirilor.  Statele membre nu sunt obligate sa renoveze intreg fondul de cladiri construite, insa macar sa ia in calcul renovarea unui procent minim dintre cladirile aflate in renovare.
3. Nu exista obligatia de a obtine certificare si de a expune certificatul de performanta energetica in cazul cladirilor publice, decat daca ocupa o suprafata mai mare de 500 mp (preagul va scadea la 250 mp in cinci ani) si daca sunt deschise publicului. Totusi, un numar semnificativ de cladiri publice nu vor fi incluse in aceasta categorie.
4. Stimulente financiare si fisale au fost introduse doar ca recomandari si nu ca obligatii. Practic, va depinde de fiecare Stat Membru sa aloce sau nu fonduri de la bugetul de stat pentru a elabora masuri de sprijinire a implementarii EPBD.
5. Termenii pentru aplicarea prevederilor noii versiuni EPBD au fost amanati cu doi ani de la intrarea ei in vigoare. Daca legea va fi adoptata in 2010 (ceea ce e de asteptat) Statele membre vor publica masurile de transpunere in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a directivei.

Odata cu inceperea noului stadiu – noi (RoGBC impreuna cu WWF Romania si alti reprezentanti ai sectorului ONG) va trebui sa continuam initiativele la nivel local si sa facem lobby pentru implementarea adecvata a EPBD, precum si pentru adoptarea unor masuri reale care vor contribui la incurajarea eficientei energetice a cladirilor si promovarea producerii de energie regenerabila. Noua versiune a EPBD ofera cateva argument solide in aceasta discutie, insa este un instrument mai slab decat ar fi putut fi.

Puteti citi versiunea finala a textului directivei aici.

Anca Bieru

Punctele cheie ale ambelor intalniri pe care le-am avut in Bruxelles pentru a prezenta scrisoarea noastra de pozitie au fost:

1. Actiunile de lobby la nivel national, atat in Romania, cat si in alte tari ale Uniunii Europene – fata de reprezentanti ai Ministerelor nationale nu sunt ineficiente – inca exista negocieri pentru pozitia pe care sa o adopte Consiliul de Ministri. Consiliul de Ministri este cea mai rigida institutie in dialogul inter-institutional si a ridicat obiectii referitoare la prevederi importante din versiunea actuala a Directivei – cum ar fi metodologia comuna pentru calcul, verificarea raporturilor de inspectie si ale certificatelor de performanta (acestea numai din discutiile care au avut loc pana acum).

    

2. Parlamentul European (PE) nu se grabeste. Doamna Ticau a spus ca ea nu va face compromisul de a accepta o versiune slaba a Directivei si daca pana in decembrie nu este obtinut un accord vor incepe procedura de co-decizie care ar intarzia si mai mult adoptarea unei variante finale. PE vrea sa ajunga la un accord curand, dar nu in detrimentul continutului. Pe scurt, PE nu vrea sa faca niciun compromis legat de: metoda comuna de calcul, fixarea unor standarde de performanta energetica si pentru componentele cladirii, adoptarea de masuri fiscale si financiare pentru a sprijini implementarea Directivei, adoptarea standardului de consum net zero de energie pentru cladirile noi.
3. Un alt punct important – daca cele trei institutii esueaza in stabilirea unui acord pana in decembrie – procesul ar putea dura mult timp dupa aceea (chiar si cativa ani).

Oportunitatea pe care o avem acum este ca cele trei institutii care negociaza – Parlamentul European, Consiliul de Ministrii, Comisia Europeana se simt presata sa ajunga la un accord inainte de Copenhaga – pentru a demonstra leadership in negocierile de acolo.

RoGBC a decis sa solicite si celorlalte Consilii Verzi din Europa (18 organizatii) sa inceapa eforturi sustinute de lobby la nivel national pentru ca guvernele lor sa sprijine un acord la nivelul intregii Uniuni Europene pentru o Directiva mai ambitioasa. Aceasta ar ajuta la crearea conditiilor de piata la nivelul intregii Uniuni Europene pentru dezvoltarea de cladiri eficiente energetic si reabilitarea celor existente.

Anca

Tocmai m-am intors de la o intalnire consultativa organizata de Programul de Dezvoltare al ONU Romania (UNDP), Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Minsterul Afacerilor Externe. Subiectul intalnirii a fost “Romania in contextul negocierilor pentru noul Protocol Global privind Schimbarile Climatice, Copenhaga, decembrie 2009 – Conventia Cadrul pentru Schimbari Climatice a Natiunilor Unite COP 15”.

Printre participanti s-au numarat demnitari ai organizatiilor numite mai sus, precum si reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, ai unor institutii academice, dar si reprezentanti ai sectorului ONG si ai celui privat. Ca si grup implicat in politicile de mediu, am fost rugati sa furnizam recomandari concrete privind pregatirea Romaniei pentru adoptarea unei politici nationale si internationale pentru perioada post-Kyoto, care va incepe cu 2012.

Reprezentanti ai departamentului Schimbari Climatice din cadrul Ministerului Mediului fac un brief al activitatilor curente

Din partea Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi, am mentionat urmatoarele:

1)Studiile intreprinse pentru calcularea impactului economic al angajamentelor de reducere masica a emisiilor de CO2 si alte gaze cu efect de sera ar trebui sa includa totodata si reducerea riscului economic datorat cresterii eficientei si a securitatii energetice. Mai mult, recunoasterea contributiei semnificative a cladirilor, noi sau existente la emisiile de gaze cu efect de sera trebuie adusa constant in discutiile privind schimbarile climatice de la Copenhaga, si dupa.
2)Mecanisme financiare care vor recompensa constructiile verzi, tehnologia verde, solutiile pentru energie din surse regenerabile, care sunt platite prin economiile viitoare in energie, constituie o cale ieftina de a incuraja inovatia si de a ajuta Romania sa prospere prin adoptarea unei economii cu emisii scazute de carbon.
3)Bonusuri pentru densitate, scutiri de la plata impozitelor si termene mai reduse pentru acordarea autorizatiilor (printre alte stimulente) pentru cladiri verzi, pot furniza investitii de mai mare calitate, o crestere economica sustinuta si, de sigur, cladiri mai bune. O cantitate mai mare de investitii in proprietati “verzi” poate depasi costurile implicate de reducerea impozitelor de catre autoritati si poate ajuta la crearea unor locuri de munca de calitate.

Eliza Teodorescu prezinta recomandari pentru Reteaua de Actiune privind Schimbarile Climatice Romania

4)O mai mare disponibilitate de a revizui si de a permite folosirea unor materiale de constructii superioare din punct de vedere al mediului va creste eficienta energetica a cladirilor si va reduce impactul de mediu al acestora. Angajamentele de mediu pot fi respectate prin mai multa gandire inovativa si politici inovative, in loc de mai multe cheltuieli.
5)Companiile ar trebui sprijinite in tranzitia lor de la combustibilii fosili la combustibilii alternativi. Trebuie sa lasam economia de piata sa functioneze dar sa furnizam sprijin in cazuri specifice in care costurile de mediu nu sunt amortizate prin mecanisme normale de piata.

Grupul de Lucru pentru Demersuri Legislative al Consiliului Roman pentru Cladiri verzi pregateste, in cooperare cu WWF Romania o scrisoare de pozitie care va fi trimisa Guvernului Romaniei si care va include toate punctele de mai sus, impreuna cu detalii semnificative pentru politicile si intrumentele care vor asigura Romaniei succesul intr-o crestere economica sustenabila.
Astept comentariile Dvs.
- Steve